Extras de carte funciară pentru succesiune: ce tip se cere
La dosarul de succesiune, notarul folosește extrasul pentru informare, nu pe cel pentru autentificare. Vezi ce conține și ce termene contează.
Situația la 28 august 2026
Extrasul de carte funciară nu se poate comanda online deocamdată, nici prin Funciara.com. Se poate obține la ghișeu sau prin notar.
Potrivit ANCPI, aplicația e-Terra a fost repornită pe 11 august 2026, iar oficiile de cadastru și notarii au din nou acces la ea. Platformele ANCPI destinate publicului, între care MyEterra, rămân oprite. Deocamdată nu există o dată anunțată.
Am verificat și noi pe 28 august 2026: epay.ancpi.ro și myeterra.ancpi.ro nu funcționează.
Pe Funciara.com îți poți rezerva comanda fără să plătești nimic, iar noi te anunțăm pe email imediat ce serviciile online ale instituției redevin disponibile. Poți citi și ghidul despre ce poți face acum, dacă ai nevoie de un extras de carte funciară.
Restul ghidului este despre procedura succesorală; oprirea privește doar felul în care obții extrasul.
În procedura succesorală se folosește extrasul de carte funciară pentru informare, nu cel pentru autentificare (Legea nr. 7/1996, art. 35 alin. (1)). Extrasul poate fi cerut de orice persoană, deci și de un moștenitor, chiar înainte ca succesiunea să fie dezbătută la notar.
De ce extrasul pentru informare, nu cel pentru autentificare
Motivul ține de lege, nu de preferința notarului. Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (art. 35 alin. (1)) prevede că, în procedura succesorală, pentru imobilele înscrise în cartea funciară se folosește extrasul pentru informare, cu condiția ca situația juridică înscrisă să fi rămas neschimbată.
Există două tipuri de extras de carte funciară: pentru informare și pentru autentificare. Pe amândouă le eliberează biroul teritorial, care emite și certificatul de sarcini — un document separat, nu un al treilea tip de extras (Ordinul ANCPI nr. 600/2023, art. 55 alin. (1)). Extrasul pentru autentificare se folosește la actele autentificate la notar, cum este vânzarea unui imobil, și este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
Circulă uneori și denumirea de „extras în extenso”, dar aceasta nu corespunde unui tip de extras prevăzut de reglementări: sub acest nume se eliberează de obicei o copie certificată a cărții funciare (art. 56 alin. (4)).
Când serviciile online ale ANCPI sunt oprite, poți cere extrasul la ghișeu sau prin notar — vezi ce poți face dacă ANCPI nu funcționează.
Poți compara cele două extrase punct cu punct în ghidul despre diferența dintre extrasul pentru informare și cel pentru autentificare.
Cine poate cere extrasul — tu sau notarul
Extrasul pentru informare se eliberează la cererea oricărei persoane (Ordinul ANCPI nr. 600/2023, art. 55 alin. (4)), iar cine îl cere nu are de justificat un interes (art. 56 alin. (2)). Ca moștenitor, poți așadar să ceri singur extrasul, oricând vrei să vezi situația imobilului.
Pentru procedura succesorală, legea spune același lucru: extrasul pentru informare se eliberează notarului public, oricărei alte persoane sau din oficiu (Legea nr. 7/1996, art. 35 alin. (1)). Notarul îl poate obține pentru dosarul succesoral (Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995), dar nu este stabilit cine anume îl aduce la dosar: poate să îl ceară notarul, poți să îl ceri și tu.
Extrasul pentru autentificare este un document diferit: se eliberează la cererea notarului, pentru actele pe care le autentifică (art. 55 alin. (3)). Tu nu îl poți cere, iar noi nu îl putem intermedia.
Ce verifici în extras înainte de dezbaterea succesiunii
Extrasul are trei părți, iar pentru un imobil moștenit două dintre ele contează cel mai mult:
| Parte | Ce verifici |
|---|---|
| Partea a II-a | Dacă defunctul figurează ca proprietar al imobilului și cu ce cotă-parte |
| Partea a III-a | Ce sarcini sunt înscrise — ipoteci, privilegii, sechestre, drepturi de uzufruct, de uz, de abitație sau de superficie |
Extrasul arată înscrierile active la momentul întocmirii lui (Ordinul ANCPI nr. 600/2023, art. 55 alin. (2)), nu neapărat pe cele de la data decesului. Ipoteca rămâne valabilă și trece la moștenitori odată cu imobilul. În schimb, dacă defunctul era titularul unui drept de uzufruct sau de abitație, acel drept se stinge la deces și nu trece la moștenitori.
Moștenitorii răspund pentru datoriile moștenirii doar cu bunurile primite din ea, proporțional cu cota fiecăruia (Codul civil). Limitarea privește însă numai răspunderea lor personală — ipoteca rămâne o sarcină a imobilului. Iar dacă în Partea a III-a nu apare nicio înscriere, asta nu spune nimic despre datoriile moștenirii: multe dintre datoriile defunctului nu apar în cartea funciară și trec la moștenitori indiferent de ce scrie în extras.
Restul informațiilor din extras le găsești în ghidul despre ce este un extras de carte funciară.
Dacă imobilul nu are carte funciară
Extrasul pentru informare este documentul folosit pentru imobilele înscrise în cartea funciară (Legea nr. 7/1996, art. 35 alin. (1)).
Dacă imobilul moștenit nu are încă carte funciară deschisă, lipsa ei nu împiedică, de regulă, dezbaterea succesiunii la notar. Ce documente cere notarul pentru dosar stabilește însă tot el, de la caz la caz.
Prima înscriere în cartea funciară se face la cerere, pe baza actului de proprietate, a certificatului fiscal acolo unde este cerut, a documentației cadastrale recepționate și a dovezii plății tarifului (Ordinul ANCPI nr. 600/2023, art. 67 alin. (2)).
Termenele care contează pentru moștenitori
Acceptarea sau renunțarea la moștenire — un an. Codul civil prevede un termen de un an, numit termen de opțiune succesorală, în care moștenitorii pot accepta moștenirea sau pot renunța la ea. Multe surse online vorbesc încă despre șase luni — este termenul vechi, dinainte de 2011. Notarul îți spune de când curge termenul în situația ta.
Dezbaterea succesiunii — termenul contează doar pentru impozit. Succesiunea se dezbate la notar și se încheie cu certificatul de moștenitor. Legea nu impune un termen general până la care trebuie finalizată, dar data la care se finalizează contează pentru impozit. Mai jos vezi ce prevede legea și ce derogare temporară se aplică în 2026.
Declararea imobilului la taxele locale — termenul diferă de la caz la caz. Imobilul moștenit se declară la primăria localității unde este situat, la direcția de taxe și impozite locale. Întreabă acolo ce termen se aplică în cazul tău și de la ce dată.
Impozitul pe succesiune — derogarea temporară din 2026
Codul fiscal prevede, la art. 111 alin. (3), că moștenitorii nu datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de doi ani de la data decesului. Peste acest termen se datorează un impozit de 1%. Cota nu se aplică însă la valoarea întregii moșteniri: nu tot ce intră în masa succesorală se ia în calcul la impozit. Impozitul îl calculează și îl încasează notarul public, la finalizarea succesiunii.
Prin art. III din Legea nr. 170/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 5 august 2026, a fost introdusă o derogare temporară: impozitul nu se datorează pentru succesiunile dezbătute și finalizate până la 30 septembrie 2026 inclusiv, dacă termenul de doi ani de la data decesului se împlinește în perioada 14 iulie – 30 septembrie 2026. Legea nu prevede o cerere sau o procedură separată.
Situația fiscală a fiecărei succesiuni se stabilește de către notarul public care instrumentează dosarul. Pentru cazul tău, întreabă notarul sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
După certificatul de moștenitor: înscrierea în cartea funciară
Notarul public care a întocmit actul este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară, iar cererea se trimite la biroul teritorial în ziua întocmirii actului sau cel târziu în următoarea zi lucrătoare (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 7/1996). În certificatul de moștenitor se face mențiune despre această obligație atunci când, pentru bunurile din masa succesorală, s-a deschis carte funciară sau există documentație cadastrală.
Ești proprietar din momentul decesului (Codul civil), chiar dacă dreptul tău nu este încă înscris în cartea funciară, așa că intabularea nu trebuie făcută neapărat imediat după certificatul de moștenitor.
Un act de vânzare, de donație sau de ipotecă încheiat înainte de intabulare rămâne valabil. Transferul poate fi însă înscris în cartea funciară, deci opozabil terților, abia după ce dreptul tău este intabulat. De aceea, în practică, intabularea moștenitorului se face înaintea operațiunii următoare sau odată cu ea. După intabulare, ești și proprietarul înscris în cartea funciară.
Întrebări frecvente
Ce fel de extras de carte funciară se folosește la succesiune?
La dosarul de succesiune se folosește extrasul de carte funciară pentru informare, nu cel pentru autentificare. Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, art. 35 alin. (1), prevede că acest extras poate fi eliberat notarului public sau oricărei alte persoane, cu condiția ca situația juridică înscrisă în cartea funciară să fi rămas neschimbată.
Pot cere extrasul de carte funciară înainte de dezbaterea succesiunii?
Extrasul de carte funciară pentru informare poate fi cerut de orice persoană, deci și de un moștenitor, înainte ca succesiunea să fie dezbătută la notar (Legea nr. 7/1996, art. 35 alin. (1)). Din el vezi cine figurează ca proprietar înscris în cartea funciară și ce sarcini sunt înscrise asupra imobilului.
Ce se întâmplă cu ipoteca sau cu celelalte sarcini înscrise pe un imobil moștenit?
Ipoteca înscrisă în cartea funciară rămâne valabilă și trece la moștenitori odată cu imobilul. În schimb, dacă defunctul era titularul unui drept de uzufruct sau de abitație, acel drept se stinge la deces și nu trece la moștenitori. Moștenitorii răspund pentru datoriile moștenirii doar cu bunurile primite din ea, proporțional cu cota fiecăruia (Codul civil), însă limitarea privește numai răspunderea lor personală — ipoteca rămâne o sarcină a imobilului. Iar dacă în extras nu apare nicio sarcină înscrisă, asta nu spune nimic despre datoriile moștenirii: multe dintre datoriile defunctului nu apar în cartea funciară.
Trebuie intabulat imobilul după certificatul de moștenitor?
Intabularea este înscrierea dreptului tău de proprietate în cartea funciară. Nu trebuie făcută neapărat imediat după certificatul de moștenitor: ești proprietar din momentul decesului (Codul civil), chiar dacă dreptul tău nu este încă înscris. Un act de vânzare, de donație sau de ipotecă încheiat înainte de intabulare rămâne valabil, însă transferul poate fi înscris în cartea funciară, deci opozabil terților, abia după ce dreptul tău este intabulat.
Există un termen până la care trebuie finalizată succesiunea?
Legea nu impune un termen general de finalizare a succesiunii. Moștenitorii au un termen de opțiune succesorală de un an, în care pot accepta moștenirea sau pot renunța la ea (Codul civil). Pentru impozit contează însă un alt termen, explicat în secțiunea despre impozitul pe succesiune din acest ghid.
Cum afli numărul de carte funciară al unui imobil moștenit?
Numărul de carte funciară al unui imobil moștenit se găsește, de obicei, în actele defunctului — un extras emis anterior, documentația cadastrală sau, dacă imobilul a mai trecut printr-o succesiune, un certificat de moștenitor mai vechi. Dacă nu îl găsești în acte, vezi ghidul despre cum obții un extras CF online, care arată de unde se mai poate afla.